Astăzi, 1 decembrie, românii de pretutindeni sărbătoresc 107 ani de la Marea Unire din 1918 — actul istoric prin care Adunarea Națională de la Alba Iulia a decis unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu Regatul României. Este momentul care a schimbat definitiv destinul țării și care rămâne, până astăzi, una dintre cele mai emoționante pagini din istoria națională.
O sărbătoare cu o încărcătură simbolică uriașă
Ziua Națională nu este doar o comemorare a unui eveniment istoric, ci și o reafirmare anuală a unității, identității și apartenenței. Românii din țară și din diaspora celebrează această zi prin tradiții, obiceiuri și ritualuri care au căpătat în timp o semnificație aparte.
Interesant este că data Zilei Naționale nu a fost mereu aceeași.
- Între 1866 și 1947, România sărbătorea la 10 mai.
- În perioada comunistă, între 1948 și 1989, ziua națională era 23 august.
- Din 1990, 1 decembrie este recunoscută oficial drept Ziua Națională a României.
Tradiții și obiceiuri de 1 Decembrie
În marile orașe din țară, autoritățile organizează parade militare, spectacole folclorice, concerte, aprinderi de lumini și evenimente culturale. Alba Iulia rămâne centrul tuturor festivităților, ca un omagiu adus actului istoric de la 1918. Aici, ceremonia militară de pe Bulevardul „1 Decembrie 1918” atrage anual mii de români.
Copiii și adulții îmbracă porturi populare, instituțiile de învățământ organizează programe tematice, iar tricolorul flutură pe clădiri publice și în casele oamenilor. Atmosfera devine una de solidaritate și recunoștință.
De asemenea, în biserici se țin slujbe speciale, printre care și tradiționalul „Te Deum”, prin care sunt pomeniți făuritorii Marii Uniri, militarii și toți cei care au contribuit la dezvoltarea României moderne.
Ce se pune pe masă de Ziua Națională
1 Decembrie înseamnă și bucate tradiționale, fiind o sărbătoare în care gastronomia românească este celebrată peste tot în țară. Printre preparatele preferate din această zi se numără:
- fasolea cu ciolan sau carne afumată, considerată mâncarea tradițională a zilei
- micul românesc, servit adesea la târgurile de 1 Decembrie
- sarmalele cu mămăligă, nelipsite la mesele festive
- pălinca, țuica fiartă și vinul roșu, pentru a „încălzi” atmosfera rece de iarnă
În anumite zone ale țării, se păstrează obiceiuri rare, precum tragerile festive cu pușca sau defilările călare, tradiții ce datează din epoca interbelică.
Chiar și militarii români aflați în misiuni internaționale marchează această zi, organizând ceremonii și momente festive alături de colegii lor. Pe navele marinei militare, se ridică Marele Pavoaz, un simbol maritim al sărbătorii.
Prima celebrare oficială a Zilei Naționale (1990)
Prima dată când 1 Decembrie a fost sărbătorit oficial ca Zi Națională a fost în 1990, tot la Alba Iulia. Evenimentul a avut loc într-o atmosferă tensionată politic. Discursul lui Corneliu Coposu a fost întrerupt de huiduieli, iar reacția de atunci a premierului Petre Roman — surprinsă de camerele TV — a generat numeroase controverse la vremea respectivă. Momentul rămâne una dintre cele mai discutate secvențe ale acelei zile istorice.