După schimbarea majoră produsă pe scena politică din Ungaria, relația cu Uniunea Europeană intră într-o fază crucială. Bruxelles-ul a transmis fără echivoc că accesul la zecile de miliarde de euro blocate depinde de reforme rapide și concrete, iar noul lider, Péter Magyar, se află deja în centrul unor discuții intense cu oficialii europeni.
Pentru a putea debloca fondurile europene, Ungaria trebuie să îndeplinească nu mai puțin de 27 de condiții. Printre acestea se numără măsuri ferme împotriva corupției, dar și corectarea unor decizii adoptate în perioada Viktor Orbán, considerate incompatibile cu normele Uniunii Europene. Sunt vizate inclusiv aspecte sensibile precum politica de azil, independența justiției și libertatea academică.
Potrivit informațiilor apărute în presa internațională, Comisia Europeană a demarat imediat contacte cu Péter Magyar după victoria sa în alegeri, solicitându-i să repare relațiile cu Ucraina și să accelereze reformele întârziate, astfel încât cele aproximativ 35 de miliarde de euro înghețate de Bruxelles să poată fi deblocate.
Înfrângerea lui Viktor Orbán, lider asociat ani la rând cu o linie eurosceptică și cu o apropiere vizibilă de Moscova, este privită la Bruxelles și în alte capitale occidentale ca un posibil moment de cotitură pentru Ungaria. După o perioadă lungă în care Budapesta a fost acuzată că s-a îndepărtat de valorile democratice și a blocat decizii importante la nivel european, venirea lui Magyar la putere ar putea schimba poziția țării în raport cu UE și NATO.
Surse europene apropiate primelor discuții dintre Bruxelles și Budapesta au declarat că victoria categorică a lui Péter Magyar, care i-ar oferi inclusiv posibilitatea de a modifica Constituția, a depășit așteptările Comisiei Europene. Totuși, acest rezultat ridică și nivelul de exigență al Bruxellesului, care așteaptă acum măsuri concrete și rezultate vizibile într-un timp scurt.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis că instituțiile europene sunt pregătite să înceapă colaborarea cu noul guvern cât mai curând pentru a obține progrese rapide în beneficiul cetățenilor ungari. În același timp, ea a avertizat că drumul până la readucerea Ungariei pe direcția europeană va presupune multă muncă și reforme serioase.
La rândul lor, oficiali europeni de rang înalt au lăsat să se înțeleagă că Bruxelles-ul este dispus să îi acorde lui Magyar o șansă reală. Mesajul transmis este unul clar: dacă noua putere de la Budapesta va livra reformele promise, și Uniunea Europeană va răspunde prin deblocarea fondurilor și normalizarea relației.
Un test important pentru noul lider ungar va fi atitudinea față de Ucraina și față de sancțiunile impuse Rusiei. Diplomați europeni susțin că statele membre urmăresc cu atenție dacă Péter Magyar va debloca împrumutul de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei și dacă va ridica veto-ul impus de Budapesta asupra viitorului pachet de sancțiuni împotriva Moscovei. Aceste decizii sunt considerate semnale esențiale pentru a evalua dacă noul premier vrea cu adevărat să refacă relațiile deteriorate cu blocul comunitar.
De altfel, oficialii europeni au început deja pregătirile pentru aprobarea împrumutului destinat Ucrainei, astfel încât hotărârea să poată fi luată imediat ce noul guvern va fi instalat oficial.
Péter Magyar, care are experiență la Bruxelles, unde a activat ca diplomat maghiar și europarlamentar de centru-dreapta, a promis deja resetarea relațiilor cu alianțele occidentale. El a declarat că Ungaria este pregătită să facă compromisuri și că nu intenționează să meargă la Bruxelles doar pentru a provoca scandal sau pentru a continua conflictul politic practicat de vechea putere. Potrivit acestuia, Ungaria trebuie să devină un partener constructiv, mai ales într-un context regional marcat de războiul de la graniță.
Noul lider a mai transmis că nu vede motive pentru renegocierea împrumutului european destinat Ucrainei, aprobat de liderii UE în decembrie, dar blocat ulterior de Viktor Orbán. Mai mult, el a subliniat că Ucraina nu ar trebui obligată să cedeze teritorii pentru a obține pacea, deoarece niciun stat nu poate fi forțat să își sacrifice suveranitatea în fața unei agresiuni.
Pe alte teme europene, cum ar fi competitivitatea economică a Uniunii în raport cu Statele Unite și China, Magyar a arătat că Europa a pierdut din ritm, însă a afirmat că Ungaria vrea să contribuie la accelerarea proceselor de relansare și consolidare.
În prezent, aproximativ 35 de miliarde de euro destinate Ungariei sunt blocate din cauza conflictului cu Bruxelles-ul și a refuzului fostului guvern de a pune în aplicare reformele cerute. Circa 18 miliarde de euro din bugetul UE sunt suspendate pe fondul problemelor legate de statul de drept, corupție și independența justiției. Alte peste 17 miliarde de euro, inclusiv fonduri și împrumuturi legate de apărare, au fost de asemenea înghețate.
Presiunea asupra noului executiv este uriașă. Comisia Europeană vrea discuții rapide cu echipa lui Péter Magyar și în ceea ce privește respectarea unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene privind legislația ungară în materie de azil, considerată incompatibilă cu dreptul european. Această dispută costă deja Budapesta foarte mult: Ungaria plătește o amendă de un milion de euro pe zi, iar suma acumulată se apropie de 900 de milioane de euro, bani reținuți direct din fondurile europene.
Oficialii europeni spun deschis că Bruxellesul are acum un avantaj important în negocieri și cred că presiunea este în totalitate asupra noului premier, care pare interesat să livreze rezultate cât mai repede.
Péter Magyar a anunțat că primele sale vizite externe vor fi la Varșovia și Viena, înainte de Bruxelles, însă nu a exclus posibilitatea de a merge chiar mai devreme în capitala europeană pentru discuții legate de fondurile blocate. În plan intern, el promite revenirea la statul de drept, refacerea mecanismelor democratice de control și aderarea Ungariei la Parchetul Public European. De asemenea, vrea înființarea unei agenții anticorupție, într-un context în care Ungaria a refuzat până acum să participe la mecanismele europene de investigare a fraudei.
Magyar a declarat că țara sa va deveni din nou un aliat puternic în cadrul Uniunii Europene și al NATO, iar mesajul său a fost întâmpinat cu entuziasm de susținători, care au scandat pro-european pe străzi. Totodată, noul lider a anunțat și măsuri dure în privința mass-mediei publice, acuzată că a fost transformată într-un instrument de propagandă al regimului Orbán. Potrivit acestuia, activitatea acesteia ar urma să fie suspendată până la restabilirea neutralității editoriale.
Cu toate acestea, Bruxelles-ul rămâne prudent. Experiența Poloniei din 2023, când fondurile europene au fost deblocate rapid după revenirea unui guvern pro-european, dar reformele au fost ulterior frânate de președinte, îi face pe oficialii europeni să evite un entuziasm prematur. Surse de la nivelul UE spun clar că nu vor exista decizii imediate și că noul guvern de la Budapesta are încă o listă lungă de obligații de îndeplinit înainte de a putea primi banii.
Situația este complicată și de calendarul politic intern. Constituția Ungariei îi oferă președintelui un termen de 30 de zile pentru învestirea noului Parlament, iar la Bruxelles există temeri că Viktor Orbán ar putea folosi acest interval pentru a face schimbări legislative sau administrative de ultim moment, menite să îngreuneze capacitatea lui Péter Magyar de a pune în aplicare reformele cerute de Uniunea Europeană.