Sărbătoarea din data de 6 aprilie 2024 din calendarul ortodox este dedicată Sfântului Ierarh Eutihie, Patriarhul Constantinopolului, un sfânt cu o viață deosebit de bogată în semnificații și învățăminte spirituale. Această zi este prilejul în care Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe acest sfânt ierarh, recunoscându-i contribuția remarcabilă în promovarea credinței și a spiritualității creștine.
Sfântul Ierarh Eutihie s-a născut în Frigia, într-o familie creștină cu o tradiție religioasă puternică. Bunicul său, care era preot, a jucat un rol important în educația și formarea sa inițială în credință. Tânărul Eutihie a fost botezat și a crescut în atmosfera profundă a credinței creștine, absorbind învățăturile bisericii încă din copilărie. La vârsta de doisprezece ani, el a fost trimis la Constantinopol pentru a-și continua studiile.
Sub îndrumarea unui episcop din Amasia, Eutihie a ales să-și dedice viața monahismului, renunțând la lumea seculară și urmând calea rugăciunii și a contemplației. Prin ascultare și smerenie, el a fost hirotonit diacon și ulterior a îmbrăcat haina monahală într-una din mănăstirile din Amasia.
Momentul de cotitură în viața sa a venit când a fost convocat la Constantinopol de către împăratul Iustinian I pentru a-l înlocui pe Mitropolitul Amasiei, aflat într-o stare precară de sănătate, la o întrunire a ierarhilor. Prin înțelepciunea și harul său, Eutihie i-a impresionat pe cei prezenți, iar Patriarhul Mina, la scurt timp, a trecut la cele veșnice. Astfel, Eutihie a fost ridicat la rangul de patriarh al Constantinopolului.
Cu toate acestea, relația sa cu împăratul Iustinian I s-a deteriorat în timp din cauza diferențelor de opinii, mai ales în chestiuni teologice. Împăratul a început să sprijine credințele aftardochetiștilor, contrare tradiției ortodoxe. Ca urmare, Eutihie a fost arestat și exilat la o mănăstire din Amasia timp de doisprezece ani, suferind pentru credința sa și pentru integritatea dogmatică a Bisericii.
După ani grei de suferință și ispășire în exil, Eutihie a fost rechemat la Constantinopol și reinstalat în scaunul patriarhal. Aici, el a continuat să slujească credinței și comunității creștine, până când sănătatea sa șubredă l-a răpus în cele din urmă, la data de 6 aprilie 582.
Sărbătoarea de pe 6 aprilie este prilejul în care credincioșii ortodocși se roagă și se închină în memoria Sfântului Ierarh Eutihie, recunoscând sfințenia și jertfa sa pentru credință. Canonul de rugăciune către acest sfânt ierarh este o expresie a recunoștinței și a venerației creștinilor pentru viața și învățăturile sale, fiind rostit cu credință și devotament în această zi specială.
“Ca pe uscat umblând Israel în adânc, a luat urma și pe prigonitorul Faraon văzându-l înecat, a strigat: lui Dumnezeu cântare de biruință să-I cântăm! Îmbogățindu-te cu virtuți și luminându-te cu Luminile cele Strălucitoare ale darurilor lui Dumnezeu, izbăvește-mă de patimile ticăloșiei prin rugăciunile tale, ca să te laud, Preaînțelepte Ierarhe Eutihie.”
Astfel, sărbătoarea Sfântului Ierarh Eutihie este un moment de reflecție și de conectare spirituală pentru credincioșii ortodocși, în care se rememorează viața și învățăturile acestui mare sfânt al Bisericii, iar rugăciunile lor se înalță către Dumnezeu prin mijlocirea sa, în căutarea harului, iertării și luminii divină.