La prima vedere, arată ca un semafor obișnuit. Roșu, galben, verde, exact cum le știm de peste un secol.
Numai că cercetătorii americani vor să schimbe asta. Și au deja un plan concret.
O echipă de ingineri în transporturi de la Universitatea de Stat din Carolina de Nord propune adăugarea unei a patra culori la semafor: alb. Ideea nu e nouă, dar a fost reformulată recent într-o variantă mult mai practică decât cea gândită inițial.
Rolul luminii albe ar fi unul simplu, cel puțin la prima vedere. Le-ar transmite șoferilor umani un mesaj clar: urmează mașina din față.
Problema e că lucrurile nu sunt chiar așa de simple pe cât par.
Semnalul alb nu e destinat oamenilor din spatele volanului, ci mașinilor autonome. Acestea pot comunica între ele și cu infrastructura rutieră în timp real, coordonând singure trecerea prin intersecție. Practic, mașinile devin computere pe roți, capabile să negocieze fluxul de trafic fără intervenția directă a unui șofer.
Când sistemul se activează, semaforul iese practic din ecuație pentru vehiculele autonome implicate. Ele își negociază singure prioritatea, viteza și momentul trecerii. Restul, oamenii de la volan, primesc o singură instrucțiune: nu opriți, nu accelerați pe cont propriu, urmăriți vehiculul din față.
Nimeni nu s-a grăbit să explice de ce lumina trebuie să fie neapărat albă.
De fapt, chiar autorii studiului spun că culoarea nu e obligatorie. Ar putea fi orice tonalitate suficient de distinctă față de roșu, galben și verde, atât cât să nu creeze confuzie la intersecție. Albul a fost aleasă pentru contrast, nu pentru vreo simbolistică anume.
Cercetarea a fost publicată în revista de specialitate IEEE Transactions on Intelligent Transportation Systems, una dintre cele mai citate publicații din domeniul sistemelor de transport inteligente. Iar ideea în sine nu a apărut peste noapte.
Echipa de la Carolina de Nord a lansat pentru prima dată conceptul unei a patra culori încă din 2020. Varianta inițială presupunea un sistem centralizat, în care semaforul primea date de la toate mașinile autonome din intersecție și calcula singur cea mai bună variantă de circulație.
Numai că metoda avea o hibă serioasă. Genera întârzieri de procesare suficient de mari cât să anuleze avantajul câștigat prin coordonare.
Așa că cercetătorii au reproiectat sistemul, mutându-l dintr-o formă centralizată într-una distribuită, în care mașinile negociază între ele fără să mai depindă de un calcul central făcut de semafor. Rezultatele testelor au venit abia acum și arată exact de ce ideea nu a fost abandonată.
Cercetătorii au simulat traficul cu ajutorul unor modele informatice capabile să recreeze condițiile din intersecție până la nivelul fiecărei mașini în parte. Cifrele obținute spun mult despre potențialul real al sistemului.
La o proporție de 10% mașini autonome în trafic, întârzierile au scăzut cu 3%. Când proporția a ajuns la 30%, reducerea timpilor de așteptare a urcat la 10,7%.
Concluzia cercetătorilor e directă. Cu cât cresc mașinile autonome pe șosele, cu atât traficul devine mai fluid.
Banii există în teorie pentru un asemenea proiect. Dar nu toată lumea știe cu ce vin la pachet.
Adăugarea unei noi culori la semafor înseamnă mult mai mult decât montarea unui bec suplimentar. Presupune modernizarea completă a sistemelor de comunicații, a senzorilor și a infrastructurii rutiere din fiecare intersecție vizată.
Doar în Statele Unite există sute de mii de semafoare instalate, iar aproximativ 75% dintre ele au deja nevoie de modernizare sau înlocuire, indiferent de proiectul cu lumină albă. Practic, costul real al sistemului se suprapune peste o factură pe care autoritățile trebuie să o plătească oricum.
Din acest motiv, cercetătorii sunt realiști în privința ritmului de implementare. Pe termen scurt, semafoarele vor rămâne la culorile clasice, roșu, galben, verde, exact cum le știm astăzi.
Primele teste ar urma să apară în medii controlate, nu pe drumurile publice obișnuite. Porturi maritime, campusuri universitare și centre logistice mari sunt considerate locurile ideale pentru pilotarea sistemului, întrucât acolo circulă multe vehicule comerciale, care au șanse mai mari să devină autonome mai rapid decât mașinile personale.
Europa nu stă departe de acest experiment, cel puțin la nivel de intenție.
Roma este considerată una dintre primele capitale europene pregătite să testeze un sistem asemănător, potrivit publicației Blic, parte din grupul Ringier. Orașul italian ar putea deveni un fel de laborator pentru viitorul traficului urban european.
Rămâne totuși o întrebare care nu a primit încă un răspuns clar. Experții avertizează că un astfel de sistem funcționează eficient doar dacă numărul mașinilor autonome de pe șosele e suficient de mare.
Atâta timp cât majoritatea vehiculelor sunt conduse de oameni, semnalizarea clasică rămâne, de fapt, singura care funcționează cu adevărat.
Așa că lumina albă rămâne, cel puțin acum, o promisiune tehnologică. Una bine documentată, testată în simulări, publicată în reviste de specialitate. Dar tot o promisiune, până când primele mașini autonome vor apărea în număr suficient pe șosele să justifice schimbarea unui semnal rutier vechi de peste un secol.