Un dosar deschis de aproape 15 ani, cu decizii repetate ale Curții de Conturi, s-a terminat fără niciun leu recuperat de statul român. Suma în discuție ar fi trebuit să ajungă înapoi în bugetul de stat, dar traseul ei s-a blocat undeva pe drum. Nimeni nu a explicat public, până acum, cum s-a întâmplat exact.
Povestea începe pe un șantier din Iași, la construcția Variantei de Ocolire Sud a municipiului. Un contract semnat în 2008, bani publici, un termen de execuție și un constructor cunoscut în piața de infrastructură din Moldova. Totul părea o lucrare obișnuită de drumuri naționale.
Contractul a fost atribuit către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași, și firma Vega 93 Galați. CNADNR avea să devină mai târziu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, cunoscută astăzi drept CNAIR.
O primă decizie, în 2011
Curtea de Conturi a intrat în scenă la scurt timp după finalizarea lucrărilor. Auditorii au constatat că anumite plăți către Vega 93 fuseseră considerate necuvenite. Prima decizie prin care se cerea recuperarea banilor a fost emisă în ianuarie 2011.
De atunci, instituția a revenit asupra dosarului de mai multe ori. Rapoarte succesive au apărut în 2015, 2016, 2018 și 2022. De fiecare dată, concluzia a fost aceeași: banii nu au fost recuperați încă.
Vega 93 nu era o firmă oricare. Compania fondată de omul de afaceri Corneliu Istrate a derulat de-a lungul anilor proiecte importante de infrastructură, inclusiv lucrări la Aeroportul Internațional Iași. Era un nume cu greutate în construcțiile din Galați și din Moldova.
Problema e că firma nu a mai avut resursele să onoreze datoria către stat. Vega 93 a intrat în insolvență în 2014, într-o perioadă în care mai mulți mari constructori de drumuri din România se confruntau cu dificultăți financiare severe.
Ieșirea din insolvență nu a rezolvat nimic
Compania a rămas în procedură ani la rând. A ieșit din insolvență abia în 2022, opt ani mai târziu. Ar fi fost momentul potrivit pentru ca statul să reia demersurile de recuperare a sumei.
Nu s-a întâmplat asta. Deși Vega 93 și-a reluat activitatea comercială, creanța Curții de Conturi a rămas neonorată. Compania a continuat să funcționeze, dar fără să plătească suma constatată drept necuvenită.
Corneliu Istrate, fondatorul firmei, a murit la finalul anului trecut. Odată cu el s-a dus și persoana care ar fi putut oferi cele mai directe explicații despre motivele pentru care datoria nu a fost achitată.
Curtea de Conturi a publicat recent un nou raport, în 2026, care închide practic dosarul. Concluzia auditorilor este tranșantă: măsura dispusă pentru recuperarea banilor „a rămas fără obiect”, după ani de procese și hotărâri definitive ale instanțelor.
Suma reală: 6,5 milioane de lei
Actualizată la valoarea de astăzi, creanța se ridică la aproape 6,5 milioane de lei, echivalentul a peste 1,25 milioane de euro. Este vorba despre plăți pe care Curtea de Conturi le-a considerat, încă din 2011, drept necuvenite către constructorul lucrărilor de la Centura Sud a Iașului.
Direcția Regională de Drumuri și Poduri Iași a fost întrebată direct despre situație. Mugurel Laicu, directorul regional al DRDP Iași, a explicat că instituția a urmat toate procedurile legale disponibile pentru recuperarea banilor, pe măsură ce dosarele treceau prin instanțe.
„Este în litigiu de peste un deceniu”, a fost, în esență, mesajul transmis de conducerea DRDP Iași, care a insistat că procedurile au fost respectate pas cu pas. Doar că procedurile respectate nu au dus, în final, la recuperarea sumei.
Vega 93 a fost contactată separat pentru un punct de vedere. Compania a fost sunată telefonic, iar solicitarea a fost trimisă și în scris, prin e-mail și mesaj. Niciun răspuns nu a venit din partea reprezentanților firmei până la publicarea informațiilor.
Tăcerea companiei lasă multe întrebări deschise. Cine ar fi trebuit să plătească efectiv suma, în absența fondatorului decedat? Ce se întâmplă acum cu activele rămase ale firmei, care și-a reluat activitatea comercială după insolvență?
Cazul Vega 93 nu este izolat. Alți constructori mari din perioada boom-ului infrastructurii rutiere din România au trecut prin scenarii similare, cu insolvențe declarate în același interval de timp, la mijlocul anilor 2010, când plățile din partea statului au întârziat sistematic pe mai multe șantiere naționale.
Rămâne de văzut dacă acest tip de dosar, blocat 15 ani în rapoarte succesive, va rămâne un caz izolat sau doar unul dintre multele exemple în care banii publici pierduți nu mai găsesc drumul înapoi în buget.