La Ministerul Muncii se lucrează de ani buni la un document pe care nimeni nu voia să îl asume. Acum, proiectul legii salarizării unitare a ajuns într-o formă aproape finală. Și aduce câteva surprize.
Nu toți bugetarii vor vedea aceleași cifre pe fluturașul de salariu. Unii primesc sporuri noi, gândite special pentru munca lor. Alții rămân fără sporurile de care se bucurau de ani de zile.
Problema e că cifrele nu sunt simple. Legea vine cu o grilă unică, cu procente diferite pentru fiecare categorie și cu un termen de intrare în vigoare care s-a schimbat de câteva ori deja.
Sporuri noi pentru munci considerate periculoase
Funcționarii publici din cadrul Autorității Vamale Române care lucrează cu surse de radiații sau generatoare de radiații vor putea primi un spor pentru condiții periculoase de până la 10% din salariul de bază. Procentul variază în funcție de categoria de risc radiologic: 2,5% pentru categoria I, 5% pentru categoria a doua, 7,5% pentru a treia și 10% pentru categoria a patra, cea mai expusă.
Nu e singurul spor introdus pentru condiții speciale de muncă. Personalul juridic care reprezintă România în litigii internaționale, la Curtea de Arbitraj Internațională a Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții sau la alte instanțe arbitrale, va primi un spor de 50% din salariul de bază.
Funcționarii publici din administrația locală care lucrează în localitățile din Rezervația Biosferei Delta Dunării primesc, la rândul lor, un spor de izolare de până la 15% din salariul de bază.
Primării, ASF, ANRE și ANCOM, în centrul discuțiilor
La nivelul autorităților locale apare un spor complet nou, pentru dezvoltarea capacității fiscal-bugetare. Valoarea individuală nu poate trece de 15% din salariul de bază, iar acordarea lui depinde de cât de eficient administrează instituția respectivă cheltuielile de personal față de veniturile locale încasate în anul precedent.
Instituțiile care lucrează exclusiv din venituri proprii, categorie în care intră și autorități precum ASF, ANRE sau ANCOM, primesc și ele un spor de până la 20% din salariul de bază, în funcție de specificul activității. Sporul se acordă anual, pe baza unor criterii stabilite de consiliile de administrație, și se plătește exclusiv din veniturile proprii ale instituției.
Tot pentru acest personal, munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale sau în alte zile nelucrătoare se plătește cu un tarif orar mai mare cu 10% față de tariful normal. Munca astfel plătită nu se mai compensează suplimentar și cu timp liber.
Primarii, viceprimarii și șefii de consilii județene care implementează proiecte cu fonduri europene pot beneficia de un spor de până la 40% din indemnizația lunară. Procentul e dublu față de forma inițială a proiectului, în care era de doar 20%.
Cele 87 de sporuri care dispar
Toate aceste noutăți vin, însă, la pachet cu o reducere masivă. Din cele 151 de sporuri existente astăzi în sistemul public, 87 sunt eliminate complet, o reducere de 57%. Printre cele care dispar se numără sporul de antenă, sporul de praf și sporul de stres.
“Este anormal să încerci să rezolvi prin sporuri o salarizare care ar trebui să fie unitară”, a explicat ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru.
Toate sporurile, primele și indemnizațiile rămase vor fi plafonate la maximum 20% din salariul de bază pentru fiecare angajat. Ministrul a recunoscut că, în prezent, există cazuri individuale în care sporurile ajung la 90%, media fiind în jur de 30%.
Rămân, totuși, câteva excepții. Sporul de noapte, plata pentru muncă suplimentară, sporul pentru persoanele cu handicap și cele pentru proiecte finanțate din fonduri europene se păstrează în continuare.
Cea mai importantă promisiune ține de venitul deja aflat în plată. “Niciun român nu va pierde vreun leu ca urmare a acestei legi”, a spus Pîslaru. Cei ale căror salarii ar scădea prin aplicarea noii grile vor primi o diferență salarială tranzitorie, plătită lunar, până la 31 decembrie 2031.
Cine câștigă și cine rămâne pe loc
Potrivit calculelor Ministerului Muncii, 44% dintre bugetari vor rămâne cu veniturile actuale, compensate individual, în timp ce 56% vor avea creșteri salariale. Dintre aceștia, 21% vor primi majorări de peste 10%, 14% între 5% și 10%, iar 21% între 0% și 5%.
Cercetătorii științifici sunt printre marii câștigători, cu o creștere de 45% a salariului de bază și 31% a salariului brut lunar. Profesorii cu studii superioare din învățământul preuniversitar ar urma să primească o majorare de 17% a salariului de bază, iar secretarii instituțiilor de învățământ, 18%.
Un profesor debutant ar primi 246 de lei brut în plus, un lector universitar aproximativ 439 de lei, iar un director de școală 624 de lei. În sănătate, medicii fără grad de specialist ar câștiga 1.640 de lei în plus, iar un manager de spital, 2.050 de lei.
Judecătorii sunt, în schimb, categoria unde lucrurile se complică. Salariile lor au crescut, în timp, mult peste grila stabilită de legea actuală, prin hotărâri judecătorești și asimilări succesive. Noua grilă ar duce la o scădere mediană de 16% a salariului lunar brut, dar veniturile aflate deja în plată vor fi păstrate prin compensații individuale.
Sindicatele din sănătate nu sunt convinse că cifrele se traduc în bani reali în cont. “S-au adăugat niște procente la unele sporuri, dar, la prima vedere, nu cred că vom evita scăderile de venituri față de ceea ce este în plată astăzi”, a spus Iulian Pope, președintele Federației Sanitas.
Federația a anunțat o grevă de avertisment, urmată, dacă revendicările nu sunt rezolvate, de o grevă generală pe termen nelimitat, cu start la finalul lunii iulie.
Termenul de intrare în vigoare, mai apropiat decât se anunțase
Ultima variantă a proiectului aduce și o schimbare de calendar. Legea ar urma să intre în vigoare în decembrie 2026, cu o lună mai devreme față de termenul anunțat inițial, ianuarie 2027. Valoarea de referință folosită la calculul salariilor rămâne 4.100 de lei, atât pentru decembrie 2026, cât și pentru 2027.
Acordul politic dintre PSD, PNL, USR și UDMR prevede că legea nu va putea fi modificată timp de cinci ani de la adoptare, spre diferență de legea actuală, modificată prin 43 de acte normative din 2017 până în 2022. Fiecare an, în luna iunie, Ministerul Finanțelor va publica un raport privind impactul real al aplicării legii asupra bugetului.
Rămâne de văzut cât din acest calcul rezistă la negocierile din Parlament. Sindicatele au deja obiecții, unele partide cer amendamente, iar termenul stabilit prin PNRR nu lasă loc de foarte multă manevră.