Andreea Marin radiază de mândrie ori de câte ori vorbește despre fiica ei, Violeta. Tânăra a început un nou capitol important în viață — cel de studentă la una dintre cele mai prestigioase universități din străinătate — iar plecarea de acasă a venit la pachet atât cu entuziasm, cât și cu un dor apăsător pentru mamă.
Andreea Marin, emoționată până la lacrimi după vizita Violetei
Invitată în podcastul realizat de Realitatea, Andreea Marin a povestit cât de mult au însemnat pentru ea cele trei zile în care Violeta s-a întors acasă. Deși scurte, aceste momente au încărcat-o de energie și i-au mai alinat dorul pe care îl resimte zi de zi de când fiica ei s-a mutat în străinătate.
„Distanța asta e foarte grea… o duci pe umeri, dar mai ales în suflet. Dorul e greu”, mărturisește vedeta. „Ne-am văzut zilele trecute. Mă tot striga: ‘Mami, te iubesc! Mami, nu uita că te iubesc!’ Atât de des mi-a spus asta, încât mi-am dat seama cât de mult a simțit și ea această despărțire, nu doar eu.”
Andreea Marin a explicat că, deși Violeta a stat doar trei zile acasă, pentru ea au valorat cât o lună întreagă: „Cele trei zile mi-au umplut sufletul. Pentru un părinte, pozitivitatea și energia care vin dinspre copil sunt cel mai frumos dar.”
Violeta, între libertate și provocările vieții departe de casă
Fiica Andreei Marin a plecat la facultate plină de entuziasm, simțind libertatea și dorința de a se descurca singură. Totuși, realitatea mutării într-o altă țară nu este întotdeauna ușoară.
„La început era euforică: libertate, independență… Dar apoi mi-a spus: «Mami, e frumos, e bine, dar… dintr-o vacanță vii acasă. Eu nu știu când mai vin acasă.» A fost greu pentru ea.”
Violeta a simțit, poate pentru prima dată, cât de mult contează încrederea mamei ei.
„Mi-a zis: «Mami, simt că încrederea ta în mine a crescut foarte mult și parcă nu-mi vine încă să cred.» Eu i-am spus că trebuie să învețe să se descurce singură. Eu sunt un fel de gardian invizibil — sunt acolo, vigilentă, dar discretă.”
„Mi-e teamă de liniște. Munca mă salvează.”
Andreea Marin a recunoscut, cu lacrimi în ochi, că dorul de fiica ei este atât de puternic, încât liniștea din casă a ajuns să o sperie.
„Nenumărate seri… am plâns. E greu. Îți e dor mai ales când e liniște. Am ajuns să-mi fie teamă de liniște. De aceea și muncesc atât de mult. Munca mă salvează de gânduri pe care nu le vreau.”
Pentru Andreea Marin, fiica ei rămâne centrul universului, iar fiecare revedere este un balsam pentru suflet. Chiar dacă între ele s-au așternut kilometri, legătura mamă–fiică nu a fost niciodată mai puternică.