Au trecut mai bine de cinci ani de la primele comenzi de vaccin anti COVID și abia acum românii pot vedea, negru pe alb, cum s-a luat de fapt decizia. Nu dintr-un comunicat spălat, nu dintr-o declarație de presă cu zece cuvinte alese cu grijă. Din actele oficiale, semnate și parafate, care au stat ascunse în sertarele Guvernului timp de cinci ani.
Documentele au ajuns public prin G4Media, care le-a obținut de la Secretariatul General al Guvernului. Iar pe marginea lor, fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, a scris o reacție care merită citită cu atenție, pentru că schimbă puțin percepția asupra celui mai controversat dosar sanitar din ultimii ani.
Cum funcționa, de fapt, mecanismul de cumpărare a vaccinurilor
În vara lui 2020, Comisia Europeană a inventat un sistem prin care toate statele membre urmau să cumpere vaccinurile în bloc, înainte ca acestea să fie măcar autorizate. România primea automat o cotă de aproximativ 4,26% din tot ce se aloca la nivel european, calculată strict după populație.
Problema e că sistemul nu prea lăsa loc de negociere. Fiecare stat avea cinci zile să spună da sau nu la cantitatea alocată. Dacă spuneai da, luai tot pachetul. Nu puteai cere jumătate sau un sfert, ca la piață.
Reprezentantul României la Comitetul European de Vaccinare aducea informațiile despre volume, prețuri și termene de livrare. De aici, totul mergea către Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea, CNCAV, care redacta o notă pentru premier.
Cine semna, de fapt, actele
Aici e primul lucru care sare în ochi din documente. Nota ajungea la premier, iar acesta decidea singur, fără să mai aștepte cele cinci zile din mecanismul european.
“De acord” sau “Da” erau rezoluțiile care apar cel mai des pe actele analizate de G4Media. Scurte, rapide, fără explicații suplimentare atașate.
Aprobarea mergea înapoi la CNCAV prin Secretariatul General al Guvernului, iar Ministerul Sănătății intra în poveste abia la etapa administrativă, pentru actele necesare implementării unei decizii deja luate de altcineva. Acest mecanism a funcționat până în mai 2022, când toate atribuțiile CNCAV au fost preluate de Ministerul Sănătății.
Al doilea set de documente, cel care duce direct la procesul cu Pfizer
Un al doilea pachet de acte vizează contractul pentru 39 de milioane de doze Pfizer, gândit pentru perioada 2022 și 2023. Numai că, între semnarea contractului și momentul livrării, contextul epidemiologic s-a schimbat complet, iar Comisia Europeană a negociat cu Pfizer un amendament care permitea reducerea cantităților.
România trebuia să aleagă rapid între două variante. Prima însemna acceptarea amendamentului și plata unei sume mai mici, eșalonată pe mai mulți ani. A doua însemna păstrarea contractului inițial, cu plata integrală.
Din actele oficiale reiese că, până la termenul limită, nu s-a luat o decizie fermă. România a rămas practic pe contractul vechi, iar litigiul cu Pfizer s-a încheiat, în primă instanță, în defavoarea statului român. Decizia nu este definitivă, dosarul fiind în continuare într-o etapă de contestație.
Ce spune Voiculescu despre lanțul de decizie
Aici ajungem la partea care a stat, de fapt, cinci ani îngropată. Vlad Voiculescu a explicat, pas cu pas, cum funcționa mecanismul, în opinia sa.
“Colonelul Gheorghiță îi propunea lui Florin Cîțu să cumpere vaccinuri, formularea folosită fiind ‘analizați oportunitatea achiziției’. Florin Cîțu decide și pune rezoluție pe document ‘De acord’. Colonelul Gheorghiță, prin subordonatul său din cadrul MApN, făcea apoi ce a decis Cîțu, șeful său direct,” a scris Voiculescu.
Fostul ministru dă și un exemplu concret, cu dată și nume. “Pe 11 ianuarie 2021, domnii Valeriu Gheorghiță și Andrei Baciu transmiteau către Premierul Cîțu NOTA referitoare la achiziția suplimentară de vaccinuri împotriva COVID-19. În notă, cei doi, în calitate de Președinte și respectiv Vicepreședinte al CNCAV, solicită premierului ‘analizați oportunitatea achiziției’ de vaccinuri covid 19.”
Voiculescu spune că premierul aproba și semna acele note, iar Secretariatul General al Guvernului transmitea aprobarea către CNCAV, care o implementa printr-un angajat MApN. “Acesta a fost lanțul de decizie. Așa s-a născut obligația României de a cumpăra acele vaccinuri,” a mai spus el.
Punctul cel mai dur al reacției fostului ministru
Și acum ajungem la partea despre care nimeni nu prea a vorbit clar în ultimii cinci ani. Voiculescu susține că ministrul Sănătății nu avea, de fapt, niciun cuvânt de spus în privința deciziei inițiale de a cumpăra.
“Ministrul Sănătății a fost complet exclus din circuitul informațional și din cel de decizie. A fost o afacere strict PNL, MApN,” a afirmat Voiculescu. Aceasta este o opinie exprimată de fostul ministru, nu o constatare oficială a vreunei instituții.
El povestește că, atunci când contractele deja semnate trebuiau implementate și vaccinurile trebuiau confirmate printr-o fișă de comandă, cineva a venit la el să semneze. “Am refuzat atunci să semnez ceva despre care nu fusesem nici măcar informat și am dus lucrurile în ședința de guvern, prin memorandumuri, așa cum se face,” spune el.
Potrivit lui Voiculescu, decizia lui Cîțu din 11 ianuarie a devenit obligație certă a României cu o lună mai târziu, iar guvernul a aflat abia pe 10 martie, la ședința oficială. “Ședințele de guvern sunt înregistrate, iar luările mele de cuvânt au fost clare. Am solicitat de 5 ani încoace ca înregistrările sau măcar stenogramele acelor ședințe să devină publice,” a mai spus fostul ministru.
Ce a urmat, de fapt, în plan penal
Povestea nu se termină cu un schimb de reacții pe Facebook. DNA a pus sub urmărire penală atât pe Florin Cîțu, cât și pe Vlad Voiculescu și pe Ioana Mihăilă, pentru abuz în serviciu, respectiv complicitate la abuz în serviciu, în dosarul achizițiilor de vaccin.
Procurorii susțin că România a comandat peste 37,5 milioane de doze, suficiente pentru vaccinarea unui număr de peste 23 de milioane de persoane, în condițiile în care numărul persoanelor eligibile comunicat Comisiei Europene era de doar 10,7 milioane. Potrivit acuzației, prejudiciul creat prin cele două comenzi analizate ar depăși 270 de milioane de euro, cu TVA inclus. Este important de precizat că aceste sume și acuzații reprezintă poziția procurorilor, nu o hotărâre definitivă de vinovăție.
Niciunul dintre cei trei nu a fost condamnat până acum în acest dosar, iar procesul se află încă în etapele de urmărire penală și instrucție. Ei sunt vizați de anchetă, nu condamnați.
De ce contează acum documentele acestea, la cinci ani distanță
Publicarea acestor acte readuce în discuție unul dintre cele mai sensibile capitole din pandemie, exact în perioada în care România plătește efectiv facturile pentru deciziile luate atunci, inclusiv prin litigiul cu Pfizer. Documentele nu schimbă cadrul juridic al dosarului DNA, dar oferă publicului o imagine mult mai clară asupra traseului birocratic prin care s-au luat deciziile.
Rămâne de văzut dacă stenogramele ședințelor de guvern, cerute de Voiculescu de cinci ani, vor deveni și ele publice. Până acum, nimeni din foștii miniștri sau din foștii premieri implicați nu a confirmat sau infirmat oficial varianta prezentată de Voiculescu, iar Florin Cîțu nu a transmis o reacție publică la aceste documente până la momentul publicării acestui articol.
Interesant e că toată lumea a avut, la vremea respectivă, o explicație gata pregătită. Numai că, cinci ani mai târziu, hârtiile spun o poveste puțin diferită de cea din conferințele de presă.