Ai observat că coșul de cumpărături e mai gol, dar bonul e la fel de lung? Nu ești singurul. Și, spoiler, nu e o impresie.
De câteva luni bune, magazinele din România duc o luptă pe care casierele o simt zilnic. Lumea intră, se plimbă pe rafturi, pune mai puține produse în coș și pleacă mai rar cu punga plină. Retailerii au observat-o primii, dar acum au apărut și cifrele care confirmă ce se vede cu ochiul liber în orice supermarket din țară.
Problema e că explicația nu ține doar de obiceiuri de consum. Ține de bani, de prețuri și de o presiune fiscală despre care s-a vorbit mult în ultimul an, dar ale cărei efecte reale se văd abia acum, în casele de marcat.
Ce se vede în magazine, de fapt
La benzinării, coada s-a mai domolit. Nu pentru că oamenii au încetat să conducă, ci pentru că mulți au început să calculeze de câte ori mai fac plinul pe lună. Șoferii au tăiat din alimentări, iar vânzările de carburanți au scăzut și ele, față de aceeași perioadă a anului trecut.
La raionul de alimente, poveste similară. Consumul de mâncare, băuturi și țigări a scăzut și el, semn că nu doar produsele scumpe, gen electronice sau haine, au fost tăiate de pe listă. Oamenii au început să renunțe și la lucruri de bază, ceea ce spune ceva despre cât s-a strâns cureaua în ultimele luni.
Nimeni nu se grăbește să spună cu voce tare cât de mult s-a schimbat comportamentul de consum, dar magazinele știu bine. Rafturile cu produse la reducere au proliferat, iar promoțiile de tip “2 la preț de 1” au devenit regulă, nu excepție.
Cifrele pe care Institutul Național de Statistică le-a scos la lumină
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut în primele cinci luni ale anului cu 5,5%, ca serie brută, și cu 5,3% în termeni ajustați. Scăderea vine într-un context de creștere a taxelor și de majorare a TVA, măsuri care au pus presiune directă pe puterea de cumpărare a românilor.
Detaliile arată clar unde s-a simțit cel mai mult impactul. Vânzările de produse nealimentare au scăzut cu 7,9%, cele de alimente, băuturi și tutun cu 3,7%, iar comerțul cu carburanți în magazine specializate a coborât cu 2,8%. Practic, nu a existat categorie de produse care să scape complet de tăierile din buget.
Comparativ doar cu luna mai a anului trecut, scăderea volumului cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul, fără autovehicule și motociclete, a fost de 4,5%, cauzată în special de declinul la carburanți, cu minus 5,5%, la produse nealimentare, cu minus 4,8%, și la alimente, băuturi și tutun, cu minus 3,5%.
Aici e partea în care lucrurile devin cu adevărat incomode pentru statisticile europene.
România, pe primul loc în UE, dar nu la un clasament de care să fii mândru
Potrivit datelor Eurostat, România a înregistrat, în mai 2026 față de mai 2025, cea mai mare scădere anuală a volumului comerțului cu amănuntul dintre toate statele membre pentru care există date, cu minus 4,0%. Estonia și Belgia au urmat de la distanță, cu scăderi de doar 0,5% și 0,4%.
În contrast, alte state UE au trecut prin exact situația opusă. Cipru a avut o creștere de 8,4%, Bulgaria de 7,9%, iar Luxemburg de 7,8%. La nivel de zonă euro și de întreagă Uniune, indicele vânzărilor cu amănuntul a crescut, cu 1,6% în zona euro și 1,9% în UE, exact în perioada în care România mergea în direcția opusă.
Doar că lucrurile nu-s așa simple nici la nivel lunar. Comparativ cu aprilie 2026, volumul comerțului cu amănuntul ajustat sezonier a crescut cu 1,3% în România, plasând țara printre primele patru state cu cel mai mare avans lunar, alături de Cipru, Luxemburg și Polonia. Un mic respiro, dar care nu schimbă tendința de fond pe termen de un an.
Ce spune un economist despre anul care vine
A fost a zecea lună consecutivă în care comerțul cu amănuntul a scăzut, per total cu 4,7%. Iar cifra asta a atras și un verdict dur din partea unui economist cunoscut.
Adrian Codirlașu, economist, a declarat pentru Știrile ProTV: “În aceste condiții, nu văd cum scăpăm anul acesta fără recesiune. În primul trimestru am văzut 1,2% scădere a PIB-ului, nu cred că putem recupera această scădere și cred că vom avea o recesiune ușoară, să sperăm, în acest an”.
Aceasta este o interpretare economică, nu un fapt confirmat oficial de autoritățile statistice sau de Guvern, dar vine din partea unui specialist cu experiență în piețe financiare, iar contextul cifrelor INS îi susține îngrijorarea.
Excepția care confirmă regula: piața auto
În mijlocul acestui tablou cenușiu, există un colț de piață care s-a mișcat în direcție opusă. Vânzările de mașini au început din nou să crească în iunie, după luni de scăderi, cu 54% mai multe înmatriculări față de aceeași lună a anului trecut. Totuși, de la începutul anului, avansul a fost de doar 0,3% față de aceeași perioadă din 2025, deci nu e vorba de un boom, ci mai degrabă de o corecție după o perioadă slabă.
Andrei Giurgea, realizator Super Speed, a explicat contextul: “Suntem într-un moment de instabilitate, așteptare din partea clienților. E adevărat că sunt din ce în ce mai mulți producători pe piață, e drept că avem cel puțin 15 branduri chinezești în momentul acesta oficial pe piață. Prețurile cu care intră ei pe piață sunt foarte jos”.
Interesant e și ce s-a cumpărat mai exact. După scumpirea carburanților, cererea pentru mașini electrice sau hibride a crescut cu 72% în luna precedentă, față de aceeași perioadă din 2025. Practic, românii nu au renunțat la mașină, dar au început să caute variante care să-i scutească de facturile la pompă.
Ce arată studiile despre comportamentul de consum
Un studiu recent confirmă tendința văzută în statistici: 77% dintre români spun că reducerile le influențează direct deciziile de cumpărare, iar atenția la raportul calitate preț a crescut vizibil în ultimul an. Nu mai e vorba de câțiva cumpărători atenți la buzunar, ci de o majoritate care își recalculează fiecare achiziție.
Nici mediul online nu a scăpat de această prudență. Valoarea medie a coșului de cumpărături online a scăzut, semn că explozia din anii pandemiei s-a temperat, iar românii cumpără acum mai calculat, nu impulsiv.
Nimeni de la Guvern sau din instituțiile publice nu a fost citat public, în sursele disponibile, explicând exact ce plan există pentru relansarea consumului, iar articolul de față nu poate atribui vreo culpă instituțională fără o poziție oficială clară pe acest subiect.
Așa că, până la următoarea rundă de date INS, cel mai probabil scenariu e ca lumea să continue să numere de două ori înainte de a pune ceva în coș. Rămâne de văzut cât timp mai rezistă bugetele românilor la acest ritm și ce se schimbă, dacă se schimbă ceva, până la finalul anului.