Rusia avea o singură certitudine în tot războiul ăsta cu petrolul ei: rafinăria din Omsk nu se putea toca. Prea departe, prea bine păzită, prea izolată în mijlocul Siberiei ca să ajungă vreo dronă până acolo. Cel puțin asta credeau la Moscova.
Numai că “prea departe” a durat cât a durat.
În noaptea de 5 spre 6 iulie, ceva s-a schimbat, și nu în favoarea Kremlinului. Alarme de amenințare cu drone, aeroporturi cu restricții de zbor, autorități care cer oamenilor să nu se apropie de resturi și să nu filmeze. Genul de instrucțiuni care, de obicei, vin după ce ceva important s-a întâmplat, nu înainte.
O noapte cu peste 500 de drone peste Rusia
Ministerul rus al Apărării a anunțat că a doborât 519 drone ucrainene într-o singură noapte, peste mai mult de 20 de regiuni ale Rusiei, Crimeea ocupată și Marea Azov. Cifra oficială arată doar câte au fost interceptate, nu câte au fost lansate în total, așa că adevărul complet al atacului rămâne, ca de obicei în războiul ăsta, undeva între comunicatul rusesc și filmările de pe Telegram.
În regiunea Iaroslavl, la nord-est de Moscova, drone au lovit rafinăria Slavneft-IANOS, una dintre cele mai mari uzine de procesare a petrolului din Rusia. Localnicii au relatat explozii care au durat câteva minute bune, iar traficul spre Moscova a fost blocat ore în șir. Autoritățile regionale au confirmat doar atacul, fără să detalieze pagubele.
În același timp, rafinăria din Moscova, cea din cartierul Kapotnia, la doar 15 kilometri de Kremlin, a fost lovită pentru a doua oară în două zile. Pe 16 iunie, drone ale Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) avariaseră deja “inima” instalației, unitatea principală de procesare primară a petrolului, forțând uzina să-și suspende activitatea.
Dar ținta care conta cu adevărat era alta
Toate astea, Iaroslavl, Kapotnia, alarmele din douăzeci de regiuni, sunt doar decorul. Adevărata lovitură a nopții s-a dat mult mai departe, într-un oraș de care puțini români au auzit vreodată.
Dronele ucrainene au parcurs aproximativ 2.500 de kilometri, potrivit relatărilor din presa internațională, iar Forțele pentru Operațiuni Speciale ale Ucrainei vorbesc chiar de 3.000 de kilometri, pentru a ajunge la rafinăria din Omsk. Nu e o rafinărie oarecare. E cea mai mare din toată Rusia, deținută de Gazprom Neft, cu o capacitate de peste 21 de milioane de tone de petrol pe an, aproape 10% din toată capacitatea de rafinare a țării.
Și, până în noaptea aceea, era singura rafinărie mare rusă care scăpase complet neatinsă de tot ce a lansat Ucraina în ultimul an și jumătate.
Potrivit unei analize a Financial Times, dronele ucrainene au atacat rafinării rusești de cel puțin 194 de ori doar în prima jumătate a lui 2026. Din primele zece rafinării ca mărime ale Rusiei, până la acest atac rămâneau nelovite doar două: Omsk și Angarsk, din regiunea Irkutsk.
Cum a reacționat Moscova, oficial
Guvernatorul regiunii Omsk, Vitali Hotenko, a confirmat atacul pe Telegram, dar a minimizat impactul. “Dronele inamice au atacat rafinăria de petrol din Omsk. Apărarea antiaeriană a Ministerului rus al Apărării a distrus majoritatea dronelor în zbor”, a scris el, adăugând că nu au fost raportate victime sau răniți.
Autoritățile ruse au impus și restricții temporare de zbor pe aeroporturile din Omsk și Kurgan, “pentru siguranța zborurilor”, potrivit presei de stat ruse. Regiunea a mai trecut printr-o alertă de amenințare cu drone chiar în ziua de 30 iunie, a doua din tot războiul pentru Omsk, când unele spitale au început evacuări preventive.
Partea rusă nu a oferit, până la ora publicării acestui articol, o estimare oficială a pagubelor produse la instalațiile de rafinare, iar Gazprom Neft, compania care deține rafinăria, nu a transmis un punct de vedere public separat despre amploarea daunelor.
Ce spune Ucraina despre precizia loviturii
Versiunea ucraineană e, evident, mult mai puțin liniștitoare pentru Moscova. Statul Major General al Armatei ucrainene a confirmat că dronele au lovit unitatea de procesare primară a petrolului ELOU-AVT-11, cu o capacitate proiectată de 8,4 milioane de tone de petrol pe an. Militarii ucraineni descriu rafinăria din Omsk ca fiind ultima dintre cele 11 mai mari rafinării producătoare de benzină din Rusia care a fost lovită cu succes de forțele ucrainene.
Canalul de monitorizare Exilenova+, confirmat prin analiză de geolocalizare de către canalul independent ASTRA, a raportat că mai multe drone au lovit rafinăria, declanșând incendii în interiorul complexului industrial. Filmările publicate arată mai multe focare de incendiu pe teritoriul uzinei.
Interesant e și un alt detaliu, unul care spune mai multe decât zece comunicate oficiale la un loc: potrivit Exilenova+, Rusia ar fi trimis avioane de vânătoare Su-57 peste Omsk în încercarea de a intercepta dronele, fără să reușească să le doboare.
Cifra pe care Kremlinul nu vrea să o recunoască
Dincolo de o singură noapte, imaginea de ansamblu e cea care doare cu adevărat economia rusă. Potrivit unor date citate de presa ucraineană, campania de atacuri cu drone asupra instalațiilor petroliere ar fi costat Rusia deja circa 10% din capacitatea sa totală de rafinare. Alte estimări, bazate pe analizele The Moscow Times, vorbesc despre o pierdere de până la 13% din capacitatea de rafinare, în urma opririi a cel puțin patru mari rafinării.
Aici e loc de o observație, nu de un fapt confirmat oficial: fiecare rafinărie oprită sau avariată înseamnă mai puțină benzină și motorină disponibilă pe piața internă rusă, exact în perioada în care Rusia se luptă și cu sancțiuni, și cu o cerere internă în creștere. Nu întâmplător, în ultimele luni au circulat tot mai des știri despre rafinării rusești suspendate complet, de la Kirişi la Nijni Novgorod și Iaroslavl.
Rafinăria din Riazan, cea mai lovită dintre toate în acest război, a fost atacată în mod repetat, de la ianuarie 2025 până în luna mai a acestui an, când un atac cu drone a provocat și moartea a trei persoane, potrivit guvernatorului regional Pavel Malkov. E un detaliu care arată clar că miza nu mai e doar industrială. E și una umană, chiar dacă părțile implicate preferă să vorbească în cifre de tone și procente de capacitate.
Deocamdată, nimeni de la Gazprom Neft nu a explicat public cât va dura repunerea în funcțiune a unității ELOU-AVT-11 de la Omsk, iar Ministerul rus al Energiei nu a comentat separat impactul asupra aprovizionării interne cu combustibil. Rămâne de văzut dacă rușii care fac plinul la benzinărie prind vreo urmă din tot ce s-a întâmplat la 2.500 de kilometri distanță, sau dacă, la fel ca de atâtea ori până acum, totul se va rezolva “oficial” cu o singură propoziție liniștitoare pe Telegram.