Ilie Bolojan anunță reforma profundă a administrației publice: „Statul trebuie să devină eficient și responsabil. E vremea schimbărilor reale!”
Premierul Ilie Bolojan a susținut o amplă conferință de presă la Palatul Victoria, unde a prezentat direcțiile strategice ale unui pachet de reforme radicale în administrația publică. Guvernul vizează eficientizarea aparatului bugetar, reducerea risipei, descentralizarea deciziei și digitalizarea serviciilor publice. Potrivit premierului, măsurile propuse vor transforma fundamental modul în care funcționează administrația în România.
„Avem nevoie de o administrație publică eficientă, responsabilă și adaptată vremurilor în care trăim. E o reformă necesară, așteptată și inevitabilă”, a declarat Bolojan.
Trei piloni ai reformei: eficiență, capacitate administrativă și descentralizare
Premierul a structurat pachetul de reforme în trei direcții strategice:
- Creșterea eficienței și responsabilității în administrația locală – prin reducerea personalului acolo unde acesta este supradimensionat și prin introducerea unor limite clare privind numărul de angajați;
- Întărirea capacității administrative – pentru ca primăriile să devină factori activi de dezvoltare în comunitățile lor;
- Descentralizare, simplificare și digitalizare – astfel încât deciziile să fie luate mai aproape de cetățean, iar interacțiunea cu statul să devină mai rapidă și mai transparentă.
Limitarea numărului de angajați în funcție de mărimea localității
Una dintre cele mai importante măsuri este plafonarea numărului de angajați în primării și consilii județene, în funcție de numărul de locuitori și complexitatea atribuțiilor.
„Astăzi vedem localități cu populații similare, dar cu diferențe uriașe în numărul de angajați. Unele funcționează foarte bine cu puțin personal, în timp ce altele, cu dublu personal, nu oferă servicii mai bune. Această disproporție trebuie corectată”, a subliniat premierul.
Astfel, fiecare unitate administrativ-teritorială va primi o limită maximă de posturi, în funcție de indicatori precum: populația, numărul de instituții în subordine, volumul de autorizații emise sau complexitatea serviciilor gestionate.
Numărul de polițiști locali va fi reevaluat
Guvernul propune și majorarea normei de raport între polițiștii locali și populație. În prezent, raportul este de 1 polițist la 1.000 de locuitori, dar în practică, sunt orașe care au depășit cu mult această cifră, fără beneficii clare pentru ordinea publică.
„Avem orașe în care un polițist deservește 2.000 de cetățeni și lucrurile funcționează bine, în timp ce în altele cu un număr exagerat de polițiști locali nu se observă nicio diferență pozitivă. Vom regândi acest raport, în dialog cu autoritățile locale”, a explicat Bolojan.
De asemenea, se dorește eliminarea suprapunerilor de competențe între poliția locală și cea națională, prin organizarea de dispecerate comune și o mai bună coordonare a echipelor de intervenție, folosind tehnologia de monitorizare video.
O grilă națională de salarizare pentru localitățile dependente de bani de la stat
Premierul a propus o grilă unică de salarizare pentru localitățile care nu își pot acoperi din venituri proprii nici măcar cheltuielile de personal.
„În 25% din localitățile din România, în special în comune, salariile sunt plătite aproape integral de la bugetul de stat. E firesc ca, în aceste cazuri, să avem o standardizare a nivelului de salarizare. Dacă statul plătește, statul trebuie să reglementeze cât plătește”, a spus premierul.
Localitățile cu venituri proprii suficiente vor avea, în continuare, libertatea de a-și stabili propriile grile și organigrame.
Alocarea fondurilor guvernamentale – condiționată de eficiența administrativă
Premierul propune și o alocare diferențiată a fondurilor guvernamentale, în funcție de performanța administrației locale. Gradul de colectare a taxelor și impozitelor va deveni un criteriu esențial pentru obținerea finanțărilor suplimentare.
„Dacă un primar nu își face treaba în colectarea veniturilor locale, nu e normal să primească aceleași sume ca unul care se implică activ. Vom introduce un mecanism corect de repartizare a resurselor publice, proporțional cu eficiența administrativă”, a afirmat Bolojan.
Funcționari publici partajați între mai multe primării
O altă măsură inovatoare vizează posibilitatea ca un funcționar public să lucreze în mai multe localități, în funcție de nevoile și resursele acestora. Astfel, funcții precum contabil, secretar sau specialist în urbanism ar putea fi partajate între două sau trei comune vecine.
„Așa cum în sectorul privat avem contabili sau IT-iști care lucrează pentru mai multe companii, la fel și în administrație putem optimiza resursele. Un volum redus de activitate nu justifică o normă întreagă în toate cazurile”, a explicat premierul.
Tot în acest spirit de optimizare, Guvernul propune partajarea anumitor servicii publice între primării, pentru a reduce costurile și a crește eficiența.
Reducerea cabinetelor aleșilor locali și a demnitarilor centrali
Premierul a anunțat și o reducere a numărului de posturi din cabinetele aleșilor locali și ai demnitarilor de la nivel central, considerând că multe dintre acestea au devenit excesive și greu de justificat într-o perioadă în care eficiența și austeritatea trebuie să definească aparatul de stat.
O administrație mai supla, mai modernă, mai responsabilă
Prin acest pachet de reforme, Guvernul Bolojan își propune să rupă cercul risipei din administrația publică și să așeze statul român pe principii clare de performanță, responsabilitate și echitate. Deși reformele anunțate vor necesita un efort de adaptare, mai ales din partea autorităților locale, ele ar putea reprezenta un punct de cotitură în modul în care România este guvernată la nivel local și central.
„Nu mai putem funcționa cu structuri învechite și dezechilibrate. România are nevoie de un aparat administrativ modern, capabil să ofere servicii eficiente și de calitate cetățenilor. Acesta este scopul nostru și direcția în care vom merge”, a conchis premierul.