Tribunalul special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei marchează un „punct fără întoarcere” în eforturile internaționale de a face dreptate, a declarat ministrul ucrainean de Externe. Totuși, noua instanță va avea și limite importante, mai ales în privința aducerii efective a lui Vladimir Putin în fața judecătorilor.
Un număr de 36 de state, în principal din Europa, s-au alăturat tribunalului special care va ancheta și judeca responsabilitatea liderilor ruși pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei. Instanța va avea sediul la Haga, oraș devenit deja simbol al justiției internaționale.
Angajamentul comun a fost oficializat vineri, în cadrul reuniunii anuale a miniștrilor de externe ai Consiliului Europei. Organizația pentru drepturile omului a preluat un rol central în acest demers, menit să acopere golul juridic lăsat de competențele limitate ale Curții Penale Internaționale în cazul crimei de agresiune.
Miniștrii au aprobat o rezoluție prin care sunt stabilite structura și atribuțiile comitetului de conducere al tribunalului. Acesta va avea misiunea de a supraveghea funcționarea instanței, de a aproba bugetul anual, de a adopta regulile interne și de a participa la alegerea judecătorilor și procurorilor.
Statele semnatare s-au angajat să respecte independența procedurilor judiciare și să susțină funcționarea tribunalului în conformitate cu normele dreptului internațional.
Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, prezent la ceremonie, a descris momentul drept „punctul fără întoarcere” în căutarea dreptății pentru Ucraina. Oficialul a transmis că tribunalul special nu mai este doar o idee politică sau juridică, ci devine o realitate concretă.
„Tribunalul special devine o realitate juridică. Foarte puțini au crezut că această zi va veni. Dar a venit”, a transmis Sybiha, evocând spiritul proceselor de la Nürnberg, care au rămas în istorie drept un precedent major pentru tragerea la răspundere a liderilor responsabili de crime internaționale.
Ministrul ucrainean a avut și un mesaj dur la adresa liderului de la Kremlin. „Putin a dorit întotdeauna să rămână în istorie. Iar acest tribunal îl va ajuta să realizeze acest lucru. Va rămâne în istorie. Ca un criminal”, a spus Andrii Sybiha.
Statele care susțin tribunalul special
Rezoluția a fost semnată de Andorra, Austria, Belgia, Croația, Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Republica Moldova, Monaco, Muntenegru, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, San Marino, Slovenia, Spania, Suedia, Elveția, Ucraina și Regatul Unit.
Australia și Costa Rica sunt singurele state din afara Europei care s-au alăturat, până acum, acestui demers.
Uniunea Europeană a susținut, la rândul ei, inițiativa, deși patru state membre — Bulgaria, Ungaria, Malta și Slovacia — nu și-au adăugat numele pe rezoluția adoptată vineri.
Lista rămâne deschisă pentru alte țări care vor dori să participe, indiferent dacă sunt sau nu state europene. Alain Berset, secretarul general al Consiliului Europei, le-a cerut participanților să finalizeze procedurile legislative interne și să asigure finanțarea necesară pentru ca tribunalul să își poată începe activitatea cât mai curând.
Uniunea Europeană a alocat deja 10 milioane de euro pentru această inițiativă. Totuși, lipsa unui angajament clar din partea Statelor Unite, în timpul administrației Donald Trump, a generat anterior îngrijorări legate de un posibil deficit de finanțare.
Presiunile politice pentru un acord de pace între Ucraina și Rusia au complicat, la rândul lor, discuțiile despre viitorul tribunalului. Un proiect controversat de 28 de puncte, apărut anul trecut, ar fi inclus ideea unei amnistii generale pentru crime de război, fapt care a ridicat semne de întrebare privind direcția negocierilor.
Alain Berset a insistat însă că drumul spre justiție trebuie dus până la capăt.
„Momentul în care Rusia va fi trasă la răspundere pentru agresiunea sa se apropie cu pași rapizi. Calea care ne stă înainte este una a justiției, iar justiția trebuie să prevaleze”, a declarat acesta în cadrul reuniunii.
Tribunalul special va fi completat de Registrul daunelor, care colectează cererile depuse de victimele agresiunii Rusiei, și de Comisia internațională pentru despăgubiri, care va analiza aceste solicitări și va decide eventualele compensații.
De ce este nevoie de un tribunal special
Înființarea unei instanțe speciale a fost una dintre prioritățile Ucrainei și ale aliaților săi încă de la începutul invaziei ruse pe scară largă, declanșată în februarie 2022.
Motivul principal este legat de limitele Curții Penale Internaționale. CPI poate urmări penal crima de agresiune doar în anumite condiții, în special atunci când aceasta este atribuită unui stat parte la Statutul de la Roma.
Rusia nu este parte a Statutului de la Roma și, în plus, poate folosi dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU pentru a bloca modificări sau inițiative care ar viza direct conducerea de la Moscova.
Spre deosebire de crimele de război, crimele împotriva umanității sau genocid, care se referă la persoanele implicate direct în atrocități, crima de agresiune este considerată o crimă de conducere. Ea îi vizează pe cei aflați la vârful statului agresor, adică persoanele care au avut controlul politic și militar asupra deciziei de a ataca un alt stat.
În practică, acest lucru include așa-numita „troică”: președintele, prim-ministrul și ministrul de externe, dar și comandanții militari de rang înalt care au coordonat atacul asupra suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei.
Imunitatea lui Vladimir Putin și limitele tribunalului
Vladimir Putin, considerat principalul responsabil pentru invazia Ucrainei și pentru justificarea politică a războiului, este ținta centrală a acestui demers. Cu toate acestea, este puțin probabil ca liderul rus să ajungă în fața tribunalului în viitorul apropiat.
Un obstacol major îl reprezintă imunitatea de care beneficiază actualii lideri aflați în funcție. Membrii „troicii” nu vor putea fi judecați in absentia, adică în lipsa lor, atât timp cât își păstrează pozițiile oficiale.
Procurorii ar putea formula totuși acuzații împotriva lui Vladimir Putin și a ministrului său de externe, Serghei Lavrov. Procedurile ar urma însă să fie suspendate până în momentul în care aceștia nu vor mai ocupa funcțiile respective.
În schimb, procesele în lipsă ar putea avea loc în cazul altor persoane aflate în afara acestei categorii restrânse. Printre cei vizați s-ar putea număra Valeri Gherasimov, șeful Statului Major General al Forțelor Armate Ruse, Serghei Kobylaș, comandant al Forțelor Aeriene Ruse, și Serghei Șoigu, secretarul Consiliului de Securitate.
Persoanele condamnate în lipsă vor avea dreptul la un nou proces dacă, la un moment dat, se vor prezenta personal în fața instanței. De asemenea, ar putea fi urmăriți penal și oficiali sau comandanți de rang înalt din Belarus și Coreea de Nord, state care au sprijinit direct războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
Se așteaptă ca inculpații să fie judecați în grupuri, nu individual, cu excepția cazului Vladimir Putin, care ar putea fi tratat separat din cauza poziției sale centrale în arhitectura decizională a războiului.
Tribunalul va putea aplica pedepse severe celor găsiți vinovați, inclusiv închisoare pe viață, confiscarea bunurilor personale și amenzi. Banii obținuți în urma confiscărilor sau sancțiunilor financiare ar urma să fie direcționați către fondul de despăgubire pentru victime.
Cum multe dintre procese ar putea avea loc în lipsa inculpaților, bugetul tribunalului se va concentra mai ales pe infrastructură juridică, instrumente IT și documentare, nu pe construirea sau întreținerea unor facilități de detenție.
Suma exactă necesară pentru funcționarea tribunalului va fi stabilită de Consiliul Europei împreună cu guvernul olandez.
Înaltul Reprezentant Kaja Kallas a transmis că nu poate exista o pace justă și durabilă în Ucraina fără tragerea la răspundere a Rusiei și a celor responsabili pentru crimele comise împotriva poporului ucrainean.
„Rusia a ales să atace și să invadeze o țară suverană, să-i ucidă populația, să deporteze copii ucraineni și să fure teritoriul ucrainean. Rusia trebuie să răspundă în fața justiției și să plătească pentru ceea ce a făcut”, a declarat Kaja Kallas.